Introducere în lumea stresului: Ce este și cum ne influențează

MARCU PETRU-RĂZVAN

Stresul în viața modernă: un fenomen omniprezent

În ziua de astăzi, trăim într-un mediu suprastimulat în care suntem solicitați constant de factori diverși ce ajung să ne provoace o stare de disconfort, respectiv de stres. Stresul a fost definit în mai multe moduri de către persoane diferite, reprezentând un subiect de interes pentru mulți specialiști: cadre medicale, oameni de știință, antropologi, psihologi și chiar zoologi. Având în vedere dorința noastră de a avea o imagine de ansamblu mai clară despre acest concept, vom analiza în cele ce urmează acest fenomen prezent în viețile noastre cotidiene.

Scurt istoric

Când vine vorba de stres, orice dezbatere ar fi incompletă fără a menționa activitatea doctorului Hans Selye, fiind considerat părintele cercetării stresului. Selye a început să studieze conceptul de stres cu peste 50 de ani în urmă, iar lucrarea sa clasică și încă foarte respectată, The Stress Of Life (rom. Stresul vieții), a fost publicată pentru prima dată în 1946, oferind multe date necesare și esențiale cu privire la stres.

Ce este stresul și cum ne afectează corpul și mintea

Conform Dicționarului de Psihologie APA, stresul este reacția naturală a corpului și a minții noastre la factori care ne pun sub presiune, putând fi declanșat de situații dificile sau schimbări importante în viață. Când suntem stresați, corpul nostru poate avea o varietate de reacții, precum: bătăi accelerate ale inimii (palpitații), transpirăm mai mult, avem gura uscată și respirăm mai greu, ne simțim agitați sau vorbim mai repede, emoțiile negative pot deveni mai intense, ne simțim obosiți pe termen lung. Dacă stresul este unul puternic și de durată, acesta poate afecta sănătatea mintală și fizică, reducând calitatea vieții. Deși am enumerat destul de multe aspecte negative, este important să știm că stresul este și un mecanism natural ce ne poate ajuta să ne adaptăm la schimbări și să ne protejăm de pericole. Deși în trecut stresul era legat de supraviețuirea fizică, prin faptul că strămoșii noștrii trebuiau să evite prădătorii și pericolele naturale, în prezent stresul este adesea auto-indus prin gândurile și preocupările noastre.

“Stress is simply the adaptation of our bodies and minds to change.” – Peter G. Hanson, M.D.

Mecanismul stresului: de la „luptă sau fugi” la adaptare

Stresul apare atunci când există un dezechilibru între cerințele interne sau externe și capacitatea noastră percepută de a face față la stres. Ce poate fi înșelător este faptul că organismul nostru poate reacționa similar indiferent de sursa stresului (pericol fizic, real, existent sau anxietate fără o sursă tangibilă). Stresul face parte din viața noastră de zi cu zi. De la provocările de la locul de muncă la problemele personale, fiecare dintre noi se confruntă cu situații care ne solicită atât fizic, cât și emoțional. Dar ce se întâmplă în corpul nostru atunci când suntem expuși la stres? 

Atunci când corpul nostru percepe un pericol sau o situație dificilă, intră automat într-un mod de „luptă sau fugi”. Acest răspuns la stres este o reacție naturală a organismului nostru care ne ajută să facem față provocărilor. Organismul eliberează hormoni precum adrenalina și cortizolul, care ne cresc ritmul cardiac, ne îmbunătățesc concentrarea și ne pregătesc pentru acțiune.

În doze mici, stresul poate fi benefic, deoarece ne ajută să rămânem motivați și să reacționăm rapid în situații importante. De exemplu, dacă trecem printr-o intervenție chirurgicală sau avem un accident, corpul activează mecanisme de protecție pentru a reduce daunele asupra țesuturilor. Factorii declanșatori ai stresului pot fi: amenințări fizice sau emoționale, evenimente importante în viață, conflicte interpersonale, termene limita presante, pierderi semnificative, atunci când pierdem pe cineva drag sau când pierdem un job, de exemplu. Cu toate acestea, este important să luăm în considerare și percepția individuală, adică același eveniment poate fi stresant pentru cineva, iar pentru altcineva poate reprezenta o sursă de motivație. Interesant acest mecanism, nu? În continuare vom analiza mai multe tipuri de stres.

Stresul bun vs. stresul rău: în ce constă diferența?

Eustresul și distresul sunt termeni care descriu natura pozitivă sau negativă a stresului. Ceea ce face diferența constă în următorul aspect: eustresul poate fi perceput ca fiind benefic pentru o persoană, crescându-i motivația de a face față unei provocări. Eustresul optimizează răspunsurile cognitive (ale minții) și comportamentale, activând doar moderat sistemul nervos, ceea ce duce la creșterea nivelului de adrenalină și cortizol într-un mod echilibrat. Spre deosebire de distres, eustresul nu generează sentimente de copleșire, ci, dimpotrivă, amplifică încrederea în sine și motivația pentru a rezolva sarcinile dificile. 

Pe de altă parte, din punct de vedere fiziologic, distresul determină o activare intensă și prelungită a sistemului nervos, ceea ce duce la eliberarea excesivă de cortizol și adrenalină. Distresul apare atunci când presiunea devine prea mare, provocând anxietate, epuizare și scăderea performanței. 

Stresul acut este un răspuns de scurtă durată la o amenințare percepută imediat, iar acesta apare, de obicei, în urma unor evenimente specifice care declanșează reacția la stres. De exemplu, vorbitul în public, schimbările majore de viață sau situațiile de urgență neașteptate. În timpul stresului acut, corpul nostru intră într-o stare de alertă crescută, eliberând hormoni de stres precum adrenalina și cortizolul, pregătind organismul pentru a reacționa rapid la amenințări, renumitul mecanism de ,,luptă sau fugi’’. În ciuda disconfortului resimțit, studiile din literatura de specialitate ne arată că, în anumite situații, stresul acut poate fi benefic, putând stimula procesele de gândire și de luare de decizie, ducând mai departe la  o dezvoltare a flexibilității în gândire.

Stresul cronic are loc atunci când dificultățile cu care ne confruntăm persistă pe termen lung, menținând activat răspunsul la stres și putând avea efecte negative asupra stării noastre mentale și fizice. Când vorbim despre acest tip de stres, ne putem referi la probleme continue, precum stresul la locul de muncă, dificultățile financiare sau probleme de sănătate pe termen lung. Probabil că mulți dintre voi ați intuit deja, dar multe studii ne arată faptul că expunerea la stres cronic este puternic asociată cu simptome depresive, anxioase, boli cardiovasculare, dar și un declin al abilităților cognitive. De asemenea, stresul cronic a fost asociat cu modificări ale structurii creierului, cum ar fi reducerea volumului hipocampului, un organ responsabil pentru memorie, dar și cu afectarea conexiunilor neuronale, ceea ce poate agrava tulburările legate de stres și de memorie.

De ce este important să luăm aceste informații în considerare? Ei bine, stresul pe termen lung poate slăbi rezistența la stresul pe termen scurt, iar expunerea constantă la stres ne poate face să devenim mai vulnerabili în fața situațiilor noi și tensionate. Persoanele afectate de stres cronic se recuperează mai greu și pot reacționa mai intens la provocări. Așa cum precizează și experții din domeniul sănătății mintale, găsirea unor metode eficiente de relaxare și gestionare a stresului reprezintă un factor protectiv, deoarece prin echilibru și prevenție ne putem proteja atât sănătatea mintală, cât și cea fizică, având o viață mai liniștită și echilibrată.

BIBLIOGRAFIE

Selye, H. (1956). What is stress. Metabolism, 5(5), 525-530

Yingjamsiri, P., Imaroonrak, P., Rattanaboonchot, S., Pongsawat, S., & Phrongkhunthod, A. (2021). The impact of stress among thai medical students in different years on mental health disorders. International Journal of Scientific and Research Publications (IJSRP), 11(7), 678-681. https://doi.org/10.29322/ijsrp.11.07.2021.p11589.

Kalia, V., Vishwanath, K., Knauft, K., Vellen, B. V. D., Luebbe, A. M., & Williams, A. (2018). Acute stress attenuates cognitive flexibility in males only: an fnirs examination. Frontiers in Psychology, 9. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2018.02084

Guo, P., Wang, S., Chen, C., Tian, H., Li, J., Zheng, W., … & Qian, M. (2017). Aberrant brain grey matter volume patterns differ among chinese han drug-naïve depression patients with acute and chronic stress. Oncotarget, 8(54), 91958-91964. https://doi.org/10.18632/oncotarget.20954

Gong, W. A. and Geertshuis, S. (2023). Distress and eustress: an analysis of the stress experiences of offshore international students. Frontiers in Psychology, 14. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2023.1144767

Marakushyn, D., Bulynina, O., Isaieva, I., Кармазина, І., & Maslova, N. (2024). Impact of stress on emotional health and cognitive function. Medical Science of Ukraine (MSU), 20(2), 136-142. https://doi.org/10.32345/2664-4738.2.2024.16

Knauft, K., Waldron, A., Mathur, M., & Kalia, V. (2021). Perceived chronic stress influences the effect of acute stress on cognitive flexibility. Scientific Reports, 11(1). https://doi.org/10.1038/s41598-021-03101-5

McKlveen, J. M., Morano, R., Fitzgerald, M., Zoubovsky, S., Cassella, S. N., Scheimann, J. R., … & Herman, J. P. (2016). Chronic stress increases prefrontal inhibition: a mechanism for stress-induced prefrontal dysfunction. Biological Psychiatry, 80(10), 754-764. https://doi.org/10.1016/j.biopsych.2016.03.2101

Wahl, C. A., Gnacinski, S. L., Nai, M. M., & Meyer, B. B. (2020). Psychological predictors of perceived stress and recovery in sport.. Sport, Exercise, and Performance Psychology, 9(3), 292-307. https://doi.org/10.1037/spy0000175

Chenani, A., Weston, G., Ulivi, A., Castello-Waldow, T. P., Huettl, R., Chen, A., … & Attardo, A. (2022). Repeated stress exposure leads to structural synaptic instability prior to disorganization of hippocampal coding and impairments in learning. Translational Psychiatry, 12(1). https://doi.org/10.1038/s41398-022-02107-5

Fuqiang, M., Sun, C., Wei, J., Wang, Y., Shen, J., & Chang, J. (2020). Electro-acupuncture regulates glucose metabolism in chronic stress model rats. Scientific Reports, 10(1). https://doi.org/10.1038/s41598-020-68132-w

Wahl, C. A., Gnacinski, S. L., Nai, M. M., & Meyer, B. B. (2020). Psychological predictors of perceived stress and recovery in sport.. Sport, Exercise, and Performance Psychology, 9(3), 292-307. https://doi.org/10.1037/spy0000175